Demult… :)

mai întâi m-am pierdut în farmacie

apoi la poștă

(și în cele din urmă în&de mine | m-am regăsit între timp)

am șase ani

plâng mult și

mi-e frică și de umbra mea

nopțile, când dorm toți, nici nu ies din cameră să-mi iau un pahar cu apă

pentru că

am un instinct de supraviețuire brici

care mă menține la curent cu ultimele tendințe în autosabotaj

(în permanență!!!)

ultima oară când m-au lăsat singură acasă

am tremurat urcată pe canapea cu antena în brațe

încercând să prind niște episoade din dragon Ball, pe TVR2

se vedea totul cu purici

și spaimă

noroc că s-au întors repede.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *